Cultura franceză

Pentru a înţelege specificul acestei ţări trebuie să înţelegem evoluţia culturală, în toate domeniile sale.

Cultura Republicii Franceze este vastă, cu multe implicaţii la nivel regional. Sculptura, pictura, muzica, baletul, arhitectura, bucătăria, teatrul sau cinematografia sunt domenii care reflectă natura umană, trăiri, specificul naţional.

Parisul supranumit şi “Oraşul luminilor”, a fost locul în care s-au întâlnit şi au lucrat numeroşi artişti. Astăzi este metropola care adună cel mai mare număr de situri cu un caracter cultural din lume, muzee, palate, clădiri, galerii.

Întreaga evoluţie a umanităţii dedică un capitol important Franţei, ai cărui oameni magnifici au plămădit istoria.

Pictura franceză, de la picturile rupestre de la Grotte Chauvet, ce datează de acum 32.000 de ani, pană la şcoala impresionistă sau cea contemporană ne încantă în mările muzee ale lumii.

Toate curentele artistice au reprezentanţi din Franţa. Dacă vorbim de sculptură trebuie sa ne amintim de magica întâlnire dintre Brâncuşi şi Auguste Rodin.

În materie de muzică şi balet opera, opereta, mişcarea contemporană adună un public numeros în orice colţ al lumii.

Stilul gotic în arhitectură îşi are originile în construcţia Bazilicii Saint Denis. Exista dealtfel patru catedrale célèbre construite in acest stil: Notre-Dame de Paris, din a doua jumătate a veacului al XII-lea,catedrala din Amiens, catedrala din Chartres,cel mai mare monument gotic din Franţa şi catedrala din Reims,loc de încoronare a regilor.

Mergând pe străzile marilor oraşe sau admirând peisaje romantice de provincie îţi poţi face o idee despre cât de vastă este arhitecura franceză. Case, palate, gări, poduri, mănăstiri sau biserici toate vorbesc despre diversitate şi inspiraţie. Le Corbusier, Jean Nouvel sau Andree Putman comunica lumii viziunea lor despre flexibilitatea spaţiilor de locuit, despre inovaţie si creaţie. Au creat stiluri inconfundabile şi sunt exemple pentru noile generaţii de arhitecţi.

Târgul de la Paris, Maison et Objet ne aduce în atenţie, prin varietatea şi prin programele sale, de faptul că Franţa dă tonul în materie de valori estetice.

Casa tipic franţuzească este greu de definit, pentru că diferă în funcţie de zonă şi de buget, dar cu sigurantă are un numitor comun, cuvântul “chic”.

Eleganţa şi bunul gust, fie că este vorba despre o mansardă romantică sau de o vilă somptuoasă, îşi dau întâlnire aici.

Tradiţiile şi moştenirile de familie se regăsesc pretutindeni.

Elementele de decor specifice fiecărei zone, precum cele din lemn, ceramica sau metal se regăsesc în fiecare zonă a casei. Legătura cu natura este sursa inepuizabilă de viată şi sănătate.

Grădinile cochete, verdele care purifică şi calmează, sunt elemente ale stilului franţuzesc. Cel rustic, fie că suferă influenţe mediteraneene sau de munte, este încantator prin paleta cromatică, cu nuanţe calde şi atmosfera de familie.

O vizită la Louvre pentru a admira apartamentele Napoleon III si mobilierul Boulle ne poate da măsura grandorii şi a spectacolului cromatic.

Art Nouveau–ul a adus prospeţime în acele vremuri, forme fluide, un rafinament extrem al detaliilor.

Arhitectura, mobilierul, sticlăria, bijuteriile au strălucit cu adevărat şi o fac şi azi cu aceeaşi mândrie.

Oamenii sunt asemeni culturii din care provin.

Dacă vorbim despre cea franceză, atunci trebuie să vorbim despre rafinament în orice domeniu. Pentru a-i întelege trebuie să le vizităm ţara, să le gustăm vinurile şi mâncarea, să petrecem timp pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri, la concerte, pe stadioane sau în parcuri.

  Moda vestimentară nu are egal, Dior, Chanel, Jean Paul Gaultier, Givenchy sau Lacroix sunt câteva nume ce au făcut istorie. Casa Cartier sau Faberger,  produc bijuterii operă de arta. Sticlăria Lalique, Daum Nancy sau Galle, porţelanul de Sevres, mobilierul Tonet fac parte din cultura franceză.

 Un domeniu ce relevă personalitatea franceză în întreaga sa varietate, este gastronomia. Şampania nu poate fi altfel decât franţuzească, de altfel primii care au găsit o reţetă pentru a îmbutelia un "vin cu bule de aer" au fost călugării benedictini. Brânzeturile, salamurile, reţetele rafinate, patiseriile, salatele, faimoasele baghete sunt doar câţiva dintre actorii unei poveşti încântătoare.

Extraordinara construcţie a faimoasei Piramide de la Louvru se datorează arhitectului american de origine chineză Ieoh Ming Pei.

Acesta a conceput un spaţiu capabil să primească vizitatorii şi să servească unor scopuri tehnice.

Magnificul spaţiu, a cărei formă a fost subiectul a numeroase discuţii, face legătura între zonele muzeului, şi conţine un auditorium, săli pentru expoziţii temporare şi spaţii dedicate istoriei muzeului.

Geometria sa este poarta de intrare a luminii naturale şi un simbol al iluminării spirituale.