Pentru a înţelege specificul acestei ţări
trebuie să înţelegem evoluţia culturală, în toate domeniile sale.
Cultura Republicii Franceze este vastă,
cu multe implicaţii la nivel regional. Sculptura, pictura, muzica, baletul,
arhitectura, bucătăria, teatrul sau cinematografia sunt domenii care reflectă
natura umană, trăiri, specificul naţional.
Parisul supranumit şi “Oraşul
luminilor”, a fost locul în care s-au întâlnit şi au lucrat numeroşi artişti. Astăzi este metropola care adună cel mai mare număr de
situri cu un caracter cultural din lume, muzee, palate, clădiri, galerii.
Întreaga evoluţie a
umanităţii dedică un capitol important Franţei, ai cărui oameni magnifici au
plămădit istoria.
Pictura franceză, de la picturile
rupestre de la Grotte Chauvet, ce datează de acum 32.000 de ani, pană la şcoala
impresionistă sau cea contemporană ne încantă în mările muzee ale lumii.
Toate curentele
artistice au reprezentanţi din Franţa. Dacă vorbim de sculptură trebuie sa ne
amintim de magica întâlnire dintre Brâncuşi şi Auguste Rodin.
În materie de
muzică şi balet opera, opereta, mişcarea contemporană adună un public numeros
în orice colţ al lumii.
Stilul gotic în arhitectură îşi are
originile în construcţia Bazilicii Saint Denis. Exista dealtfel patru catedrale
célèbre construite in acest stil: Notre-Dame de Paris, din a doua jumătate a
veacului al XII-lea,catedrala din Amiens, catedrala din Chartres,cel mai mare monument gotic din Franţa şi
catedrala din Reims,loc de încoronare a regilor.
Mergând pe străzile marilor oraşe sau
admirând peisaje romantice de provincie îţi poţi face o idee despre cât de
vastă este arhitecura franceză. Case,
palate, gări, poduri, mănăstiri sau biserici toate vorbesc despre diversitate
şi inspiraţie. Le Corbusier, Jean Nouvel sau Andree Putman comunica lumii
viziunea lor despre flexibilitatea spaţiilor de locuit, despre inovaţie si
creaţie. Au creat stiluri inconfundabile şi sunt exemple pentru noile generaţii
de arhitecţi.
Târgul de la Paris,
Maison et Objet ne aduce în atenţie, prin varietatea şi prin programele sale,
de faptul că Franţa dă tonul în materie de valori estetice.
Casa tipic franţuzească
este greu de definit, pentru că diferă în funcţie de zonă şi de buget, dar cu
sigurantă are un numitor comun, cuvântul “chic”.
Eleganţa şi bunul
gust, fie că este vorba despre o mansardă romantică sau de o vilă somptuoasă,
îşi dau întâlnire aici.
Tradiţiile şi moştenirile
de familie se regăsesc pretutindeni.
Elementele de decor
specifice fiecărei zone, precum cele din lemn, ceramica sau metal se regăsesc
în fiecare zonă a casei. Legătura cu natura este sursa inepuizabilă de viată şi
sănătate.
Grădinile cochete,
verdele care purifică şi calmează, sunt elemente ale stilului franţuzesc. Cel
rustic, fie că suferă influenţe mediteraneene sau de munte, este încantator
prin paleta cromatică, cu nuanţe calde şi atmosfera de familie.
O vizită la Louvre
pentru a admira apartamentele Napoleon III si mobilierul Boulle ne poate da
măsura grandorii şi a spectacolului cromatic.
Art Nouveau–ul a
adus prospeţime în acele vremuri, forme fluide, un rafinament extrem al
detaliilor.
Arhitectura,
mobilierul, sticlăria, bijuteriile au strălucit cu adevărat şi o fac şi azi cu
aceeaşi mândrie.
Oamenii sunt asemeni culturii din care
provin.
Dacă vorbim despre cea franceză, atunci
trebuie să vorbim despre rafinament în orice domeniu. Pentru a-i întelege
trebuie să le vizităm ţara, să le gustăm vinurile şi mâncarea, să petrecem timp
pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri, la concerte, pe stadioane sau în
parcuri.
Moda vestimentară nu are egal, Dior,
Chanel, Jean Paul Gaultier, Givenchy sau Lacroix sunt câteva nume ce au făcut
istorie. Casa Cartier sau Faberger, produc bijuterii operă de arta. Sticlăria Lalique,
Daum Nancy sau Galle, porţelanul de Sevres, mobilierul Tonet fac parte din
cultura franceză.
Extraordinara
construcţie a faimoasei Piramide de la Louvru se datorează arhitectului
american de origine chineză Ieoh Ming Pei.
Acesta a conceput
un spaţiu capabil să primească vizitatorii şi să servească unor scopuri
tehnice.
Magnificul spaţiu,
a cărei formă a fost subiectul a numeroase discuţii, face legătura între zonele
muzeului, şi conţine un auditorium, săli pentru expoziţii temporare şi spaţii
dedicate istoriei muzeului.
Geometria sa este
poarta de intrare a luminii naturale şi un simbol al iluminării spirituale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu